26 martie 2007
“Being Andrei Gheorghe… A fi om de radio sau vedetă de televiziune?”
Andrei Gheorghe a ţinut un veritabil “curs” despre istoria presei în România aşa cum o vede el după 1989, punctând momentele Evenimentul Zilei, Radio Contact şi Media Pro. 
Am reţinut că îl “preferă oricând pe Sorin Ovidiu Vantu lui Adrian Sârbu”. Nu prea ne-a lamurit de ce, mai ales că nici la trustul Realitatea nu a rămas foarte mult.
Altfel, Andrei Gheorghe a fost cu studenţii FJSC cel puţin la fel de savuros ca în vremurile bune când facea “13-14″ sau, şi mai şi, “Midnight Killer”. De data asta, Evening Killer!
10 mai 2007
“Transparenţa surselor de finanţare în presa românească”
În aceeaşi sală Ralu Filip, Dan Diaconescu 
şi Ioana Avădani. A fost o Seară FJSC înfrăţită cu Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul pentru Jurnalism Independent pentru campania “Nu crede în poveşti!”, parte a proiectului Informarea corectă – drept al fiecărui cetăţean. Ralu Filip a dezvăluit modul cum face bani Dan Diaconescu din sms-urile din emisiune, în vreme ce Dan Diaconescu a întărit cu umor ideea că este un jurnalist sărac şi cinstit! A fost din nefericire ultima oară când l-am văzut pe Ralu Filip în viaţă, iar înregistrarea video de la Serile FJSC este ultima cu fostul preşedinte CNA în viaţă.
25 mai 2007
“Exprimarea liberă, între insultă şi calomnie”
George Pruteanu, Aurora Martin (de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării) şi profesorul universitar (decanul FJSC) Mihai Coman au întors pe toate feţele formula “ţigancă împuţită” citată dintr-o discuţie privată a Preşedintelui Basescu cu soţia sa şi devenită publică graţie gestului neinspirat prezidenţial de a şmangli (sau mai legant spus de a reţine), fie şi numai pentru câteva ore, mobilul reporteriţei băgăcioase…
12 octombrie 2007
“Etica (pove)ştirilor”
Serile FJSC au fost reluate în 2007 cu ajutorul Asociaţiei Ziariştilor din România, organizaţie profesională afiliată la Asociaţia Europeană a Jurnaliştilor. Conferinţa AZIR, la care invitată a fost jurnalista şi scriitoarea Brânduşa Armanca, a avut ca tema principală Etica (pove)ştirilor, dar ca de obicei la Serile FJSC, studenţii au condus dezbaterile spre înţelegerea mai profundă a evenimenteleor recente din viaţa publică românească. 
Branduşa Armanca a vorbit despre valoarea reală de informaţie a poveştirilor, dar şi despre decizia de a se difuza la TVR a imaginilor care îi incriminau pe Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan. Inevitabil studenţii au comentat şi despre corupţia din justiţie, din lumea politică şi din presă, despre obstacolele pe care le întâmpină jurnaliştii în redacţii, despre ştirile senzaţionale care atrag anumite categorii de public. S-a încercat trasarea unei frontiere între interesul public şi interesul publicului. La dezbatere a fost prezentă şi Doina Jela de la Curtea Veche, organizator al conferinţelor AZIR, care a anunţat prezenţa jurnalistului Mihai Creangă la una din ediţiile următoare ale Serilor FJSC.
25 octombrie 2007
“Presa locală - între tabloidizare şi baronii locali”
A 
fost prima ediţie Serile FJSC la care ascultătorii unui post de radio online Lynx.ro 
au intrat în direct pe chat cu invitaţii Serilor şi cu studenţii de la jurnalism. Dezbaterea transmisă live în emisiunea “Politica în timp real” de la Radio Lynx.ro a declanşat întrebările incomode ale ascultătorilor care s-au facut auziţi prin vocea moderatorului. Evenimentul a fost organizat împreună cu Asociaţia Patronală a Editorilor Locali (dir. ex. Cristi Hăţiş), iar invitaţi au fost Anca Spânu Tudor - redactor şef adjunct la “Viaţa Liberă” Galaţi, Iulian Bădescu - director “Republicanul” Prahova şi Guriţă Ienăşoiu, director de publicitate la “Informaţia Zilei” din Satu Mare şi din Maramureş. 
Discuţiile au pornit de la întrebarea dacă sunt sau nu jurnaliştii din presa locală prinşi între constrângerile economice (care-i obligă să recurgă la tabloidizare pentru supravieţuirea pe piaţă) şi constrângerile politice (care-i obligă să satisfacă interesele politice ale baronii locali)? Jurnaliştii din local au insistat pe ideea că la centru baronii sunt mai puternici decât la periferie şi controlează mult mai netransparent presa naţională, în vreme ce jurnaliştii consacraţi din Bucureşti amăgesc publicul despre corupţia din presa locală ascunzand de fapt problemele cu care se confruntă presa centrală.
15 noiembrie 2007
“Jurnalismul on-line. De ce aleg jurnaliştii consacraţi blogul?”
Întrebat ce inseamna blog-ul pentru el, iniţiatorul radioului on-line Clandestino, Răzvan Exarhu, (un 
“freestyler”, aşa cum ironic s-a autointitulat editorul EVZ), a definit platforma ca fiind spaţiul care îl ajută să vorbească despre “lucruri care nu încap în altă parte”. Blogul nu are target, nu este un obiect publicitar, nu ajută la branding; constituie doar un context unde poţi trăi alături de alţi oameni, le poţi împărtăşi din ideile tale, unde “stilul e totul”. 
Un blog bun este în opinia lui Exarhu, un blog creat cu umor, în spatele căruia se află un om “neliniştit”, caăuia “nu îi convine ceva”. Spaţiul on-line are un avantaj faţă de FM, întrucât în FM te loveşti de problemele formatului şi al publicului “educat de presa existentă.” În spaţiul on-line poţi interacţiona cu cei care te ascultă, poţi asculta un alt gen de muzică, informaţia circulă mai rapid. Exarhu s-a arătat dornic să ştie ce i-a impins pe studenţii FSJC să-şi aleagă o meserie atât de dificilă, ce vor face când vor ieşi de pe băncile facultăţii, dacă vor emigra sau dacă sunt generaţia care va aduce un suflu nou presei, schimbarea “îndelung aşteptată”:)
22 noiembrie 2007
“Ziarişti şi bloggeri. Presa navighează spre internet?”
Cătălin Tolontan, Bobby Voicu, Alexandru Ciochia au încercat să găsească răspuns la provocarea studenţilor FJSC dacă “Presa navighează spre internet”!? Cătălin Tolontan aprecia că presa nu navigheză spre internet, ci mai degrabă caută noi medii de exprimare. Alex Ciochia a vorbit despre “experimentul” RadioLynx.ro, iar Bobby Voicu a explicat studenţilor de ce şi cum se pot face bani din blogging. Evenimentul a început cu un scurt film adus de 
Cătălin Tolontan, despre criticile aduse pe blog jurnaliştilor GSP, despre câte mesaje 
primeşte zilnic un jurnalist pe diferite suporturi (print, mail, blog) şi despre cum să ai succes pe blog: evitând conformismul. Tolontan a lansat ideea că publicul vrea să fie “confirmat” şi că ar fi o eroare din partea jurnalistului să confirme publicul, rolul ziaristului fiind acela de a-şi “înfrunta” publicul. Managerul radiolynx.ro Alex Ciochia a arătat ca blog-urile pot fi un bussiness, un instrument profesional sau chiar o “jucarie”. “Unii oameni se joacă cu jucariile, alti fac bani din jucarii,” a punctat Ciochia, deşi nu a explicat dacă merge sau nu afacerea Lynx.
29 noiembrie 2007
“Jurnalismul cultural şi presiunile economiei de piaţă”
Teodora Stanciu, redactor Radio România Cultural, (realizator “Etica Estetica” şi “Revista Literară”) a admis că jurnalismul cultural astăzi şi aiurea este condiţionat economic. Presată de întrebarile 
studenţilor din sală, Teodora Stanciu a povestit că în Radio România Cultural se încearcă evitarea elementelor politice, “cultura fiind mai la adapost” de influenţele politice, cenzura cea mai “eficientă” fiind cenzura financiară. Referitor la modul în care sunt gestionaţi banii în Radioul Public, Teodora Stanciu le-a explicat viitorilor jurnalişti că cei aflaţi în poziţiile de conducere influenţează foarte mult şi limitează deciziile, activitatea şi conţinutul jurnalistic. Realizatoarea radio a afirmat că Radio Cultural nu se bucură de publicitate, strategia nu este eficientă, emisiunile nu sunt foarte dinamice şi se fac foarte des restructurări. Invitata Serilor nu a negat că ocuparea posturilor se face încă în Radio România pe criterii preferenţiale şi nu profesionale.