«Politic sau politică? Dileme vechi şi noi!»

13 martie 2008

“Jurnaliştii români şi disidenţa”

Jurnalistul Mihai Creangă este unul dintre cei patru ziarişti, care au înfiinţat, cu aproape un an înainte de căderea regimului Ceauşescu un ziar clandestin anticomunist. Arestat şi anchetat alături de colegii săi Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu şi Alexandru Chivoiu, Mihai Creangă ar fi făcut ani grei de închisoare dacă regimul comunist nu s-ar fi prăbuşit. Mihai Creangă le-a povestit studenţilor cum a contribuit la realizarea şi promovarea unui ziar cu caracter anticomunist, care a determinat Securitatea să-i urmărească şi să-i aresteze pe toţi cei implicaţi. Jurnalistul a prezentat câteva dintre abuzurile la care au fost supuşi el, colegii săi şi familiile lor şi a vorbit despre „teroarea indusă” în timpul arestului: „[...] într-o zi a intrat o matahală cu faţa lombroziană şi cu briciul în mână şi m-am gândit automat că îmi va tăia carotida şi îmi va pune şi briciul în mână, să pară ca m-am sinucis.” Mihai Creangă a vorbit şi despre obstacolele întâmpinate de jurnalişti dupş 1989, în „democraţia originală din România”, afirmând că „mai toată presa era dispusă să facă şi pentru Iliescu aceleaşi lucruri pe care le făcuse şi pentru Ceauşescu”. Mihai Creangă şi-a exprimat regretul că, dupa Revoluţie, el şi colegii săi nu au putut să pastreze independenţa ziarului „România Liberă”. 

27 martie 2008

“Eficienţa publicităţii în presa locală”

Aurelia Abrudan, Sales Director la Regia de publicitate ARBO Media a insistat pe semnificaţia (pe piaţa publicităţii din presa scrisă) a Biroului Român de Audit al Tirajelor arătând că devine din ce în ce mai dificil să vinzi o publicaţie (locală sau naţională) unui client dacă nu ai date despre acea instituţie media, despre cât de bine stă cu tirajul, unde se situează cu retururile. SNA-ul (Studiul Naţional de Audienţă) stabileşte precis profilul consumatorului de media, prilej pentru client să profite de oportunitatea de pe piaţă şi să aloce bani pentru cumpărarea de spaţiu media. Totuşi câteva întrebări au rămas suspendate: Cum de avem publicitate în ziarele care nu sunt auditate BRAT/SNA? Cum supravieţuieşte o întreprindere media care nu este auditată? Ciprian Rus, redactor şef Monitorul de Cluj a subliniat că în Cluj sunt 20 de publicaţii pe piaţă din care 1-2 sunt auditate. Cum supravieţuiesc restul? Cine riscă să îşi facă acolo publicitate cu ochii închişi? Interesele economice, politice ale cui le apără aceste ziare? Întrebări la care căutăm un raspuns la ediţiile următoare despre publicitate! 

17 aprilie 2008

“Jurnaliştii – tonomat, mogulii şi profesioniştii din presă”

Jurnalista Tia Şerbănescu a trecut peste timiditatea vorbitului în public şi a acceptat invitaţia studenţilor de la jurnalism. În deschidere, Doina Jela de la AZIR le-a povestit studenţilor despre activitatea profesională a Tiei Şerbănescu şi despre cum, în 1988, jurnalista a fost anchetată de Securitate şi dată afară de la publicaţia „România Liberă”, după ce i s-a confiscat jurnalul. Tia Şerbănescu le-a mărturisit studenţilor că a remarcat o „inadecvare a politicienilor cu funcţii la vârf, în relaţia cu presa” şi că „este neîndreptaţită atitudinea Preşedintelui cu privire la jurnaliştii care îl critică”, deşi „domnul Băsescu e unul dintre puţinii politicieni care au ştiut să se servească de presă extraordinar de mult”. Tot despre Băsescu, jurnalista a declarat că „joacă impecabil rolul victimei, pentru că lumea tinde să ţină cu cei atacaţi”. Jurnalista a etichetat postul OTV drept o „investiţie în prostie” şi a subliniat ideea potrivit căreia „confuzia între notorietate, tiraj, audienţă şi valoare e de când lumea”. Deşi plăcut impresionată de solicitarea unei participante la dezbatere de a se transpune în rolul unei studente la jurnalism, Tia Şerbănescu s-a declarat sceptică în privinţa alegerii profesionale: „Dacă aş fi acum tânără, nu bag mâna în foc că aş mai lucra în presă. Nu sunt pregatită pentru acest tip de societate.” Cine este?? 

8 mai 2008

“InfoPro – radioul de ştiri şi muzică”

Echipa Radio InfoPro îşi doreşte să fie cea mai bună de pe piaţa radiourilor din România şi este cea mai bună, cel puţin la ştiri, dacă nu şi la muzică. Aşa au susţinut invitaţii Toti Marinescu - director executiv InfoPro, Georgiana Nemţuc - redactor şef ştiri şi Ramon Cotizo - director de programe. Acesta e spiritul care a făcut posibil Pro-ul.

Cei trei invitaţi le-au vorbit studenţilor despre proiectul InfoPro şi despre amatorismul anilor ’90 din radio, despre cum au ajuns să lucreze în radio, despre calităţile jurnalistului de radio şi despre relaţia cu concurenţa. „Nu există competiţie la nivel uman, ci la nivel de canale”, a spus Toti Marinescu, adaugând că a fost coleg cu mulţi dintre cei care lucrează acum la alte radiouri.

Directorul muzical Ramon Cotizo a recunoscut că „din ’90 îşi câştigă banii cu gura” şi că „în radio trebuie să ai foarte mult tupeu.” Ramon le-a oferit studenţilor la jurnalism interesaţi de o carieră în radioul comercial câteva sfaturi gratis: „Nu vă subestimaţi niciodată ascultătorul şi nu spuneţi pe radio cuvinte goale!” Ceea ce vă dorim şi dumneavostră. 

24 noiembrie 2008

“Publicitatea on-line”

Călin Rotăruş (Managing Director ARBOinteractive), Adrian Alexandrescu (Director al diviziei de comunicare one-to-one la OgilvyOne) şi Mugur Pătraşcu (Managing Partner iLeo) le-au vorbit studenţilor atât despre evoluţia comunicării publicitare, despre media on-line din România, despre specificul utilizatorului de internet şi noile tendinţe din publicitatea on-line, despre relaţia dintre blogging şi publicitate, importanţa publicităţii pentru branduri, cât şi despre viziunile proprii de abordare a consumatorului şi a celor care-şi doresc o carieră în publicitate.
       

Dezbaterea a început cu vizionarea unor reclame on-line şi cu prezentarea proiectelor invitaţilor. „Nu am întâlnit încă un brand care să nu aibă nevoie de publicitatea on-line,” a spus Mugur Pătraşcu, punctând relevanţa acestui domeniu. Călin Rotăruş a venit în completarea ideii: „Internetul ne-a făcut să avem informaţia dorită la câteva click-uri distanţă, iar puterea s-a deplasat de la emiţător la receptor” şi tot el a caracterizat utilizatorul de internet ca fiind dinamic, tânăr, care dispune de puţin timp, neîncrezător, grăbit, selectiv, deschis şi dornic de a participa. Adrian Alexandrescu s-a axat pe noile tendinţe ale comunicării digitale şi a ţinut să sublinieze că „deşi cam la asta se reduce media-planul de publicitate on-line, bannerele nu mai sunt suficiente.”